Poluarea râului Nistru – o amenințare pentru viața și economia Republicii Moldova  

Râul Nistru, considerat coloana vertebrală a Republicii Moldova, nu este doar o sursă vitală de apă potabilă pentru milioane de oameni, ci și un habitat pentru o diversitate de specii de plante și animale. Cu toate acestea, în ultimii ani, poluarea acestui râu a devenit o problemă ecologică majoră, cu efecte devastatoare asupra mediului și comunităților care depind de el.  
 
O apă care susține o țară  
 
Cu un traseu de peste 1.300 de kilometri, râul Nistru izvorăște din Ucraina, traversează Republica Moldova și se varsă în Marea Neagră. Aproximativ 80% din apa potabilă consumată de populația Republicii Moldova provine din acest râu. Orașe precum Chișinău și Bender își asigură alimentarea cu apă prin stații care preiau apa direct din Nistru.  
 
„Fără Nistru, Moldova ar fi practic paralizată. Este mai mult decât o sursă de apă – este o resursă vitală pentru agricultură, industrie și biodiversitate”, explică Ion Ciobanu, expert ecologic la un ONG local.  
 
Problema poluării  
 
Din păcate, râul Nistru este sub presiunea combinată a poluării agricole, urbane și industriale. Pesticidele utilizate excesiv pe terenurile agricole din apropierea râului ajung deseori în apă, cauzând daune ecosistemului. În același timp, orașele de pe malurile râului, inclusiv Chișinău, contribuie la poluare prin deversări de ape uzate insuficient tratate.  
 
„Am pescuit aici toată viața, dar acum vedem tot mai puțini pești. Apa este mai tulbure, iar vegetația de pe maluri dispare”, povestește Vasile, un pescar din satul Vadul lui Vodă.  
 
Un raport din 2023 al Ministerului Mediului a arătat că nivelurile de nitrați și fosfați din apă au crescut alarmant în ultimii ani, depășind limitele acceptabile pentru sănătatea umană și ecologică. În plus, plasticul și alte deșeuri solide sunt o problemă vizibilă, în special în zonele urbane.  
 
Hidrocentralele – o altă amenințare  
 
Pe lângă poluare, construirea și funcționarea hidrocentralelor pe cursul râului Nistru, în special în Ucraina, reprezintă o provocare suplimentară. Acestea reduc debitul apei care ajunge în Moldova, afectând irigațiile, alimentarea cu apă și biodiversitatea.  
 
Ana Ceban, biolog la Academia de Științe a Moldovei, explică: „Debitul scăzut al râului afectează temperaturile apei și nivelul oxigenului, ceea ce are un impact negativ asupra speciilor de pești. În același timp, sedimentarea excesivă reduce calitatea apei și capacitatea râului de a se auto-curăța.”  
 
Eforturi pentru salvarea Nistrului  
 
Cu toate acestea, există și inițiative menite să salveze râul Nistru. Autoritățile Republicii Moldova colaborează cu organizații internaționale pentru implementarea unor proiecte de mediu, cum ar fi modernizarea stațiilor de epurare și promovarea agriculturii durabile.  
 
Un exemplu este proiectul „Eco-Nistru”, lansat de un grup de ONG-uri locale în parteneriat cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Prin acest proiect, au fost organizate campanii de curățare a malurilor râului și plantări de copaci pentru a stabiliza solul și a reduce eroziunea.  
 
„Am reușit să implicăm sute de voluntari, inclusiv tineri din școli, care au înțeles cât de important este să protejăm Nistrul. Nu putem face acest lucru singuri, trebuie să fie un efort comun”, afirmă Natalia, coordonatoarea proiectului.  
 
Ce putem face noi?  
 
Deși măsurile la nivel guvernamental și internațional sunt esențiale, fiecare cetățean poate contribui la protejarea râului Nistru. Reducerea utilizării plasticului, evitarea aruncării deșeurilor în natură și sprijinirea inițiativelor ecologice sunt pași mici, dar semnificativi.  
 
Într-o zi de toamnă târzie, pe malul râului la Soroca, câțiva copii priveau cum apa curge lent, transportând resturi de plastic. „Dacă râul moare, și noi vom avea de suferit”, spune Maria, o profesoară care îi însoțește. Această observație simplă, dar profundă reflectă realitatea unei țări care trebuie să-și protejeze cel mai prețios patrimoniu natural.  
 
Nistrul este mai mult decât un râu – este o arteră vitală care susține viața în Republica Moldova. Viitorul său depinde de acțiunile noastre de astăzi. 

                                 Autor:  Constantin Mînăscurtă,  absolventul Academia Eco Media, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Băți